S-a prabusit in mare
Asemeni unui pesarus
Cu aripile frante.
A rasarit un soare,
Este un soare care nu se plictiseste
Si rasare in fiecare zi,
Timp de o eternitate.
El are tot timpul din lume
Pentru noi insa...
Nu mai este timp pentru iubiri
Nu mai este timp pentru ganduri zapacite
Sau pentru lacrimi infundate.
Nu mai este timp pentru iluzii intretinute
Sau vise marete...
O floare uscata, priveste trist in zare
Amintirile o prind in vraja lor
Si nu stie cum sa scape...
Ma roaga din priviri sa o ajut
Dar ma fac ca nu observ.
Priveste soarele care altadata
Ii incalzea iubirea
Iar vantul care o mangaia.
Avea atingerea unui zeu in devenire.
Un tablou galben pe un perete galben
Si-a trait clipa,iar acum asteapta...
Poate o alta clipa.
Pune apa la floare si vei vedea ca va renaste, apa este esenta vietii, ea ne da putere, vointa si ne caleste de furtunile ce vor trece peste noi.
RăspundețiȘtergerenu pot comenta nimic...pur si simplu m'am lasat jucata printre degetele tale...m'am lasat purtata de aceste cuvintele fluide...pe o aripa a timpului...
RăspundețiȘtergereapa intr'adevar este esenta vietii, dar ea ar putea avea acelasi efect nimicitor pe care l'a avut si asupra pescarusului...
RăspundețiȘtergeretoate "florile" se usuca la un moment dat si toate mai arunca cate o ultima privire la "soarele" cel drag, pana ce "vantul" nu'i va risipi petalele si se va pleca cu fata la pamant...da...acolo in pamant sfarsesc tot si toate...dar nu ar trebui sa fie nicio urma de regret atata timp cat pleaca cu un rucsacel considerabil de amintiri frumoase acumulate de'a lungul existentei...
In primul rand,Valentina, vreau sa iti spun, bine ai venit. ;D
RăspundețiȘtergereEste adevarat ca apa poate face minuni, este cea care ne readuce totul la viata. Amintirile cu care plecam de aici ne fac sa ne dam seama ca am avut o viata frumoasa, ca am invatat multe,si am intalnit oameni minunati. ;)
o zi buna!
multumesc la fel :)
RăspundețiȘtergeredar bineinteles floarea nu o poti hrani numai cu apa...esentiala este dragostea...ofera-i caldura, chiar si atunci cand esti rece...ofera-i un zambet, chiar si atunci cand esti trista...ofera-i un sprijin, chiar si atunci cand nici tu nu ai pe cinte te sprijini...poate candva ea va face toate aceste lucruri pt tine...si te va intari in momentele grele, multumindu-ti pt ce i-ai oferit...numai bune...
RăspundețiȘtergereDragele mele domnisoare, off, nu m-am facut inteles: APA despre care vorbeam s-a vrut a fi o metafora ce ascundea:
RăspundețiȘtergere-se traieste din experienta trecuta;
-se ia aminte ce a fost bune si rau;
-selectezi si tragi invataminte;
-cauti din nou dragoste si iubire spre a fi fericit;
-vor veni si alte rautati, greutati ale vietii care insa nu trebuie sa te aplece, pentru ca acum incepi sa fi calit;
-daca astepti sa fi nimicit cum vrea sa sugereze Valentina vei fi un om pierdut, credeti-ma stiu ce vorbesc, iar:
FARA APA...NIMIC NU E
Apa este esnta vietii, izvorul ei, fara ea NIMIC NU AR EXISTA PE PAMANT
p.s.
RăspundețiȘtergeream sa revin deseara cu un comentariu,trebuie sa plec si din gresala i-am dat drumul la acest coment. fara sa verific
ok,o zi buna!
as vrea sa ma contrazice-ti, astept Valentina si parerea ta
Paul, mie mi se pare ca generalizezi...intr'adevar, sa pui apa la o "floare uscata" uneori este vital intrucat mai poate exista o sclipire de speranta...sa fie acel fior albastru transcendent al vietii...dar in cazul florii noastre, eu o vad ca pe o resemnare, impacare cu viata, impacare cu moartea, caci isi soarbe linistita ultimele amintiri si nu si le iroseste prin lacrimi...ii e bine asa cum e...acesta a fost destinul ei...nu se asteapta sa fie nimicita de catre nimeni si nimic, se asteapta doar ca acelasi soare originar( cel care i'a incalzit iubirea, care a fost bun etc, nu cel pe care il vedea in ultima faza) sa se gaseasca si in lumea in care urmeaza sa paseasca...
RăspundețiȘtergeretoate aceste cuvinte nu se vor a fi decat o materializare a gandului meu...a sentimentului meu indus partial de Iuly prin poezia ei...stii?! Maiorescu are un studiu intitulat "Poeti si Critici" in care, la un moment dat, afirma ca poetii nu'si pot intelege decat propriul univers si nu pot patrunde intru'totul in adancurile unei alte lumi... fiecare cu o viziune proprie...la fel si criticii...uhm...eu nu sunt nici poet, nici critic...totusi sper doar ca intelegi ce am vrut sa subliniez...
P.S. "daca astepti sa fii nimicit cum vrea sa sugereze Valentina vei fi un om pierdut"...Paul am sa incerc sa ma mai explic inca o data...in viziunea mea, pescarusul, simtindu'si sfarsitul, si'a ales calea...in mare...acolo poate ca a vrut sa'si de'a suflul...poate ca isi dorea sa fie intr'o viata viitoare vreun delfin sau vreo raza de soare care mangaie valurile marii(stiu...sunt speculatii, dar cum am mai spus, fiecare cititor isi creeaza propria scena, propriul decor, propriile persoanje...poezia Iuliei nu este decat un text, noi trebuie sa ne cautam contextul, subtextul, supratextul)...
Este inevitabil sa nu inveti din experientele trecute, eu cred ca fiecare experienta te face mai puternic, cazi si poi te ridici mai sus decat niciodata pana atunci.
RăspundețiȘtergereSunt de acord ca in ceea ce eu am scris, fiecare isi gaseste propria lume si propriul context, face asemenari cu intamplari din propria viata, si sesnsul este altul, pentru fiecare in parte.
O zi cat mai frumoasa! :)
Buna Iuly :)
RăspundețiȘtergerese pare ca eu am mers in sensul oarecum opus ideii tale...acum am inteles menirea acelui pescarus...uhm...eu i'am proiectat imaginea pe o alta panza a ecranului tau...dar oricum ar fi, mie mi'a placut aceasta transpunere...
iti doresc cate un asemenea pascarus optimist in fiecare clipa apasata de umbre...care sa'si falfaie aripile in sufletul si gandul tau...sa te gadile cu o pana de alinare si sa te lumineze cu un puf de speranta...
Valentina, eu de fiecare data cand citesc ceva scris de mine cu cateva zile inurma, ma gandesc la altceva, de fiecare data tabloul se schimba, pentru ca si starea se schimba.
RăspundețiȘtergereAsadar eu nu consider ca ai mers in sensul opus ideii mele, din contra. :)
Scrii atat de frumos...imi plac poeziile tale! Mai mult de atat nu pot sa spun...n-ar avea sens.
RăspundețiȘtergere