O alta realitate

In patul meu miroase a iarna

Si a somn...

Gandurile parca mi-au inghetat

Iar visele au plecat la sanius.

Un fulg de nea cam adormit,

Isi face lista de cadouri.

Un altul a-nceput deja

Sa-mpodobeasca bradul...

Si asteapta, cu sufletul la gura

Sa vina Mos Craciun.

In umbra noptii

In umbra noptii iti simt respiratia,
Ma cheama spre tine cu-o voce soptita.
Afara ploua si stropii te spala,
E toamna tarzie...iarna aproape.
In umbra noptii te caut cu ochii inchisi,
Te strig cu sufletul ascuns
In apa ce tocmai s-a scurs
Din visul meu cald...
In umbra noptii timide ma ascund,
Frigul ma tine pe brate
Si-mi canta la ureche
Cu stropi de cristal.

Cainele din spatele blocului latra neincetat...as vrea sa taca sa pot asculta linistea impreuna cu sunetul tastelor lovite parca...
Am venit pe strada si am creat 1001 randuri pe care acum nu le mai tin minte, am incercat sa scriu dar acelea au fost uitate deja, vin altele si altele. Am mers incet si fara sa observ pe unde am calcat, stiu doar pe unde am venit, pwntru ca e drumul pe care pasesc de ceva vreme, mereu acelasi. Care este rostul meu in lume? Nu-l stiu si nu cred ca il voi afla vreodata...poate ca nici nu vreau...
Nu reusesc sa fac nimic bine, parca in ciuda mea totul merge invers de cum mi-as dorii eu, ce-i drept imi doresc sa schimb lumea intreaga insa obosesc inainte de a incepe.
Astazi a fost o zi in care dorinta mea de socializare s-a aflat undeva la cel mai mic nivel, tot ce imi doream era sa ma inchid intr-o cutie si nimeni sa nu imi poata spune nimic.
Locul de munca nu ma mai multumeste, parca stau pe loc, oameni cu fete nervoase se afiseaza atunci cand ii rogi ceva, oameni care cred ca viata lor este atat de grea, oameni care cred ca sunt atat de nefericiti incat nimeni nu are dreptul sa le spuna ceva.
Astazi la lucru am citit un mail despre fata de servici din cladire. O fata cam de varsta mea. Ea si mopul pe care il are in mana de fiecare data au fost un subiect de discutie, de ce nu poate si ea sa lucreze cu noi. Fata, mopul, privirea ei...trebuie sa recunosc ca imaginea este una trista...dar am fost de acord cu unul dintre colegii mei care spunea ca " poate fata asta este mai fericita si mai multumita de viata ei decat suntem noi"
Dreptate are, poate ca simplitatea ei o face fericita. Fericita asa cum eu nu stiu sa fiu decat in unele momente, fericita asa cum uneori uit sa fiu. De ce? Pentru ca masca pe care trebuie sa o am in fiecare zi imi ocupa tot timpul, pentru problemele pe care singura mi le fac ma sufoca, pentru ca lucrurile pe care mi le doresc ma fac sa nu mai fiu eu...
Am zis din nou astazi " imi este dor sa fiu eu". Eu...care? Actorul de acum 2 ani, 3 sau poate mai mult? Actorul de acum o luna sau mai mult? Spun actor pentru ca defapt asta suntem cu totii, jucam un rol in societate, un rol pe care nici macar nu il cunoastem, dar ne straduim sa facem piesa sa iasa bine. Ne straduim sa zambim pe strada sa nu vada celalalt cat de distrusi ne simtim, zambim frumos si raspundem cald " bine fac". Mergem pe strada si vedem un om cum plange, trecem mai departe si spunem "saracul de el" poate ca ar trebui sa ne oprim, poate ca am putea sa mergem sa plangem impreuna cu el. Asta pentru ca la toti ne plange sufletul si noi nu dorim sa il auzim, pentru ca rasul ascutit al nostru se aude mai tare decat plansul inabusit al sufletului.

Ma duc acum...sa imi spal sufletul...poate isi revine si numa plange...

Noapte buna!

Am inchis ochii si parca pluteam
Prin noaptea adanca...
Prin viata intreaga,
Prin lumea toata...

Papusa mobila tocmai s-a trezit
Si se duce la intalnire.
O inima de sticla se roteste
Iar lumina ei inveseleste peretele.
Ii e frica sa nu se sparga,
Dar totusi inca mai danseaza.
O stea a coborat
Si m-a lasat fara putere.
Somnul a venit cu parfumul lui...
Plin de dor .
Imaginea ta si-a facut loc in patul meu
Si acum ma tine strans in brate.
Inchide ochii si hai sa visam impreuna...
Noapte buna!

Vreau doar sa privesc...

Un nor daseaza vioi in fata mea
Ma cheama si pe mine in jocul lui nebun
Dar il refuz...

Vreau doar sa privesc
Cum lumea se invarte in jurul meu
Si nu isi gaseste linistea.

Vreau doar sa privesc
Cum cerul se cutremura
Si sufletul meu plange.

Vreau doar sa privesc
Cum oamenii zambesc
Doar pentru o secunda,
Iar apoi se intorc la viata lor trista.

Vreau doar sa privesc
Cum iubirea pluteste printre noi
Si asteapta sa fie prinsa.

Vreau doar sa privesc si sa zambesc
Ca lumea intreaga e a mea
Si pot sa o tin in brate...

Joi seara...

...As vrea sa scriu despre oameni,dar imi dau seama ca nu sunt in masura sa spun foarte multe.
Cu totii mintim, suntem rautaciosi, avem frustrari, invidii, ni se pare ca toata lumea are ceva cu noi, ca... ca...
In ultima perioada am auzit destul de des "prieten adevarat" si acum ma macina. Ce face un prieten adevarat? Sau exista prieten adevarat?
Oamnii vin si pleaca din viata ta, dupa cum am mai zis in functie de increderea pe care le-o acorzi, plecarea doare mai putin sau mai mult, odata cu trecerea timpului vor ramane doar amintirile frumoase, pe care le vom sterge de praf din cand in cand.
Am atatea de spus dar parca cuvintele se opres in gat asemeni unei lame de cutit, si doare din ce in ce mai tare, la un moment dat o sa ma obisnuiesc cu durerea si nu o voi mai simtii. Mi-am dat seama ca eu nu sunt un prieten adevarat, nu stiu sa fiu un prieten adevarat si cred ca nici nu mai vreau sa fiu un prieten adevarat. O sa va spun si de ce...poti sa traiesti o viata langa un om si nu voi reusii sa il cunosc in totalitate, imi creez o anumita impresie si ulteiror se pare ca m-am inselat, dupa cum se zice cu cat ai asteptari mai mari cu atat rana este mai adanca. Am avut asteptari de la persoanele din jurul meu, as mintii sa spun ca nu, iar ranile lasate...nu va pot spune cat sunt de mari.
Nu sunt nici un om de cuvant, dar pana la urma cine isi respecta cu sfintenie toate promisiunile facute? Asta ma face un om rau? Poate ca da ...sau poate ca nu...
Stiti ce am mai remarcat eu ? Ca ne place la nebunie sa vorbim de unul si de altul, sa vorbim de cate de naspa nis se pare noua ca si persoana, ca uite ce face sau ce a facut, ca uite cum se poarta...si uitam de noi, uitam complet de noi, uitam ca si noi facem aceleasi lucruri, dar....sunt vazute din alt punct de vedere. Ceea ce este si mai tare...ca nu acceptam sa primim reprosuri, ne irita si ne enerveaza, nu acceptam sa ni se spuna adevarul vazut de celalalt pentru ca din punctul nostru de vedere nu are dreptate. As putea sa continui...dar...punct.
Si de la capat. Viata merge inainte, cu bune si rele, merge inainte fie ca acum am fost raniti si asta ne-a facut mai buni...sau poate mai rai, dupa cum se spune, poate ca viata noastra chiar e scrisa in stele...sau poate nu.

Clipe

Clipe, clipe, clipe...
Astazi am plecat de acasa fara ceasul de mana, mi-am dat seama cand deja plecasem de acasa...am zis ca nu ma mai intorc... am avut senzatia ca astazi cineva imi numara clipele, si a fost mai rau decat sa privesc ceasul cum imi contorizeaza fiecare respiratie, parca cineva era in spatele meu si imi spunea: 1,2,3 ...secunde....1,2,3...minute...ore...
Aseara cand m-am pus in pat...ma gandeam...a mai trecut o zii, oare ce imi aduce ziua de maine, oare ce se va mai intampla, oare unde imi vor fi gandurile...
Niciodata nu voi avea destul timp....
Nu voi avea destul timp pentru ce? poate daca as stii sa pretuiesc fiecare clipa pe care o am as vedea ca am timp suficient, doar sa vreau.
Nu voi avea suficient timp sa cunosc oamenii? poate ca nici nu vreau, cu cat ii cunosti mai bine cu atat mai mult parca nu ii cunosti.
Sunt inca un copil, si nu vreau sa ma despart de asta, nu vreau sa las copilul din mine sa plece desii cred ca l-am cam pierdut. Omul matur isi face din ce in ce mai mult loc in sufletul meu, omul satul de oameni isi face si el tot mai mult loc...

-Hey copile, te rog nu pleca, ramai cu mine, mai stai putin te rog...doar o clipa... cat o viata...

Esti...

Esti un vis
...O parte din cuprins.
Esti furtuna din zilele toride,
Ploaia din zilele cu soare,
Nisipul fierbinte de sub picioare,
Lacrima de pe obraz ce curge agale.
Esti in toate cuvintele pe care le-am rostit
...In toate gandurile pe care le am
Si le-am avut.
Esti aerul pe care uneori il tin in piept
Si nu mai vreau sa ii dau drumul.
Esti floarea care aduce primavara
Si vantul care adie usor prin parul meu
...Parfumul de tei si visele lui.
Esti in toate stele de pe cer
Esti inceputul care va venii
Nu stiu cand, unde si cum
Dar stiu ca va venii.
Esti zapada alba care stiu ca va cadea.
Esti aerul de dimineata si soarele de seara.
Esti tot ce vreau si ce nu vreau
...Tot ce am si ce nu am
...Tot ce vad si ce nu vad.
Esti sunetul dulce al plansului meu
Si vocea calda a tacerii
In mijlocul marii.
Esti inima pe care lumea mea o are
Esti gandul de dimineata si cel de seara.
Esti zambetul pe care uneori il uit
Si atingerea care ma face sa tresar.
Esti zambetul ce ma umple
Si golul plin de unde fiorii isi fac loc
Esti tot ce este mai frumos...
Esti insasi viata.

Zambeste!

Hainele tale pe jos,
Trupul tau intins pe patul meu,
Sufletul meu pus in mainile tale,
O frunza nu tocmai uscata
Ma fac sa inchid ochii
Si sa dau drumul la vise.

Lupta, compromisuri
Alb, negru, flori, veselie,
Copii, bucurie...
Fluturi si soare.

Zambeste!
Pentru fiecare stop de ploaie
Pentru fiecare pas pe care il faci.
Pentru fiecare gand pe care il ai.
Zambeste!
Pentru ca tocmai ti-am sarutat sufletul.

VIs

Vis ce ma chinui neincetat
Si-mi smulgi din brate tot
Si-mi pui durere.
Vis ce crezi ca totul e al tau
Lasa-ma sa uit de tine...
Vis ce-n verde te-ai colorat
Si inoti in marea mea de ganduri,
lasa-mi sufletul sa traiasca.
Vis ce imi zambesti sfios
Si ma vrajesti cu magia ta
Ma duc in infinitul crud
Al vietii mele.

Dor...

Cerul e portocaliu si soarele albastru
Florile tocmai au inviat
Pixul cu care imi scriu pe suflet
S-a terminat...

Sunt o parte din lacrima ta,
O parte din zambetul tau,
Lumea ta...
Marea din fata declanseaza furtuna
Nisipul imi incalzeste pielea
Si ma topeste de dor.

Vino si ia-ma in brate,
Tine-ma de mana si asculta-mi inima.

Shhh...

Shhh... nu spune nimic...
Asculta doar...
Pasiune, dorinta...
Shhh... liniste
Sa imi pot auzii gandurile,
Sa pot soptii lumii ca sunt aici
Shhh...poate ma strigi in soapta
Si vreau sa iti aud vocea.

Cateva cuvinte cu pleoapele inchise...

Stau si ma privesc...uneori parca nu sunt eu, uneori parca nu am culoare si nu am sens, alteori ma regasesc si simt ca as putea face orice...
Imi este atat de dor...
Cea mai urata cladire,cartofi prajiti,cuvinte, priviri ascunse, priviri pline de dorinta, ceai, dorinta ascunsa a unui sarut, vise, ganduri, iubire, sentimente necunoscute, dorinta, pasiune,saruturi, imbratisari, mesaje fierbinti,certuri, cuvinte aruncate, impacare si promisiuni...
Imi vin atat de multe in minte acum si totusi atat de putine...
Deeeeci....si punct. si de la capat... Vreau tot ce nu se poate avea, vreau ca luna sa aiba parul lung si cret, vreau ca soarele sa rada in hohote, vreau ca zapada sa nu se topeasca in palma mea, vreau...
Vreau tot si in acelasi timp nimic, vreau sa zbor dar imi este frica sa nu cad, vreau sa fug pana la tine in picioarele goale...Vreau sa pot intinde mana si sa te tin langa mine pentru o viata, in fiecare secunda, in fiecare moment al vietii noastre, vreau cerul sa ne fie prieten, vreau marea intreaga doar pentru noi si plaja toata in bratele noastre...o lume fara ganduri si plina de iubire, o lume a noastra...
-Dormi?
-Nu.
- Ma bucur, pentru ca vroiam sa te aud...

Tin cerul in brate
Si ma joc cu norii mari si grei.
Tin gandurile in maini
Si ma intreb daca sa le dau drumul...

Cateva cuvinte

Dupa un somn cu vise cumplite, m-am trezit la realitate, simt o liniste ciudata, nu am mai simtit asta de ceva timp, acum sunt linistita, departe de o lume care imi pare din ce in ce mai straina, departe de tot...
Linistea ce a pus stapanire pe mine este atat de placuta, imi da senzatia ca as putea face orice, as putea sa zbor pana la nori si sa cobor inapoi, as putea sa aduc muntii mai aproape pentru a ma cufunda in zapada atat de calma, sa o rog sa imi imprumute si mie din calmul ei...
Desii afara este atat de urat, in lumea mea incepe sa rasara soarele, nu stiu cat il va tine, dar sper sa ramana acolo pentru ...o eternitate....

La multi ani,!

La multi ani, Iuly!
A mai trecut un an,
S-a mai scurs o parte din viata ta,
S-au mai scurs clipe uitate si clipe frumoase,
Ce va aduce noul an?
Cine stie...
Poate fericire, poate lacrimi...poate...
La multi ani!

Ce-mi doresc?

CE-mi doresc?
Sa pot sa zbor fara frica,
Sa pot sa visez fara sa imi fie teama
De ziua de maine.
Sa pot sa vorbesc fara sa ranesc,
Sa pot sa zambesc
Chiar si atunci cand nu am chef,
Sa pot sa te tin langa mine
Pentru o eternitate de acum,
Sa pot sa inchid ochii
Si sa primesc un sarut
Pe neasteptate...
Ce-mi doresc?
O viata fara ganduri
Fara iluziii,
Doar cu realitati frumoase,
Doar cu ganduri si vise implinite,
Ganduri de seara si ganduri de dimineata
Pline de fericire.
Un sarut in fuga
Si o atingere ...
Si.... ma opresc.

Umbra

O umbra se intinde pana la mine
Ma prinde de mana si ma trage usor.
Ganduri de sticla ma acopera
Incerc sa le dau la o parte,
Dra fiecare ciob lasa o rana.
Papusa de portelan priveste sfios
La intreg tabloul...
Umbra ma trage din nou,
Ma duce sigura catre nicaieri
Iar eu o urmez cuminte.
Soarele incearca sa sopteasca ceva
Dar norii ii fac semn sa taca.
Ma indrept catre o alta viata...
Umbra care ma tine de mana
E umbra mea...
Ma las purtata de val
Vreau sa ma trezesc cu soarele pe fata
Si nisip pe picioare
Vreau sa ma trezesc cu vise purtate pe brate
Si ganduri 1000...
Si umbra mea tinandu-ma de mana.

Imagine trista

Ma-nghesui intr-o lacrima
Si parca nu mai pot sa respir,
Imi doresc o mare intrega
Ca sa ma pierd pe fundul ei.
In tacere si intuneric sa ma afund.
Sufletul e si el ingramadit
Intr-un glob de sticla...
Tace si priveste.
Ar vrea sa se arunce in gol
Dar ii este mult prea frica.
Gandurile le-am lasat
In buzunarul stang.
Am uitat ... era rupt...

Din nou...

Gandurile imi sunt departe,
Lacrimi transformate in vise,
Si Vise transformate in crini...
Imi las capul in jos
Si incerc sa merg cu ochii inchisi.
Vantul imi spala sufletul
Si iarna incearca sa il inghete,
Spune ca asa nu mai doare...
Ma transform in nisip,
Si ma scurg incet in apa.
Ma transform in nori
Si apoi in ploaie
Ca sa imi spal trupul
Cazut in noroi...
Stropi care lasa in urma rani
Si stropi care le vindeca...
Din nou...inchid ochii...
Din nou pictez vise
Pe o panza alba...

In lumea mea

Tristete...de unde?
Lacrimi...mai sunt?
O privire incruntata...
Mai tarziu un zambet.
Maine poate o alta lume,
Un nor pluteste agale
Peste lumea intreaga...
Unicornul tocmai m-a zarit
Si a plecat usor...
Catre alte ganduri,
Poate...catre alte lumi.
Cu ochi de copil privesc
Catre lumea intoarsa pe dos.

Noapte...

Departe imi sunt gandurile acum...departe as vrea sa fiu si eu, departe de lume si de reprosuri departe de tot...vreti sa stiti ce doare cel mai tare? ca incerc sa fac bine, si apoi imi primesc si rasplata REPROSURI cat cuprinde. Un prieten zicea ca nici o fapta buna nu ramane nepedepsita, l-am contrazis atunci dar uite ca incep sa ii dau dreptate...incerc sa fac bine, dar o dau in bara de fiecare data...si ajung sa fac rau.
Vise nu mai am...nu mai vreau sa am vise, am renuntat la ele, pentru ca se calca in picioare la fiecare pas, fie le calcam noi fie au grija altii de asta.
Pana acum cateva luni visam ca un copil prost, acum...nici macar asta nu mai vreau sa fac, bineinteles de frica ...da...imi este frica ...imi este frica sa inchid ochii si sa visez, imi este frica ca totul se va darama si voi ramane ca si data trecuta, singura printre ruine...imi este frica sa nu ma intorc acolo, imi este frica si sa ma gandesc ...
Piedica dupa piedica, dar pana la urma din vina cui? a mea...poate ca nu lupt pentru ceea ce am, poate ca nu fac nimic ca sa primesc ce imi doresc...poate...
Sunt momente in care am impresia ca stau pe loc...in care parca as vrea sa mut muntii ...dar din pacate nu pot...sau sa aduc marea mai aproape de mine... Sunt momente, ca si acesta de exemplu in care mi se pare ca intreg cerul a cazut in capul meu , ma acopera in totalitate si nu reusesc sa respir asa cum trebuie, sau mai bine spus atat cat am nevoie. Acum sunt un copil, vreau sa zambesc, sa zburd, sa dansez, sa rad pana la epuizare, sa nu imi pese de nimic decat de mine si de tine...as vrea...as vrea sa zbor...as vrea... ufff cat de multe as vrea...parca ziceam ca nu imi mai fac vise...
Acum mi se pare ca totul este atat de greu de realizat, atat de lung este drumul pana la luminitza verde...dar o sa dorm, poate dimineata voi fii mai optimista, mai plina de viata, mai...si mai...si mai...
Noapte...

Ganduri...premii...ganduti...

Nu am mai scris parca de o viata... imi era atat de dor...
Daca va intrebati unde am fost, ei bine...mi-am luat concediu, de la tot...concediu din ala in care incerci sa faci doar ce vrei, sa nu ma intrebati daca am reusit. :)
Ce s-a intamplat in tot acest timp, ei bine, de toate, am iubit, am urat, am pierdut si am castigat, am creat vise si le-am calcat in picioare, si apoi mi-am facut altele si tot asa, ma mir ca imaginatia inca ma mai tine...

Am revenit si am gasit prieteni care mi-au dus dorul, si de asemenea am asit si un premiu pe care l-am primit de la Raza de Soare, il dau si eu mai departe pentru ca asa am spus,. Parca nu as vrea sa enumar pe toti cei carora le ofer acest premiu, dar haide ca o voi face :
1. Daniela
2.Paul ( vis sau realitate)
3. Raza de soare
4. Poesis
5. Povestile de viata a lui Dan Gheorghe

a opresc aici, nu ma intrebati de ce, si vreau sa precizez ca premiul nu se adreseaza doar celor de mai sus, ci tuturor , tuturor celor care ma viziteaza din cand in cand.
O zii minunata sa aveti! plina de soare!

Eu ma bucur acum de ultimele zile intre peretii mei galbeni care imi cunosc viata si gandurile mai bine decat mine, ultimele zile la povesti cu nucul batran si ganditor din fata geamului, si din pacate si de ultimele raze de soare, iarna vine grabita si parca nu as vrea...
...vara...mai stai putin...te rugam...

Ma transform...

In aerul ce ma inconjoara,
In lacrima de pe obraz,
In cuvintele care plutesc agale,
In visele ce se spulbera la fiecare pas.
Ma transform in umbra,
In dor si iubire,
In amintirile calde
Ce imi aduc aminte de mine,
In apusul de tocmai a inceput
Si tocmai s-a sfarsit...
Ma transform in ceasul
Care ticaie neincetat
Parca grabindu-se catre o noua viata
Si care crede ca lumea e a lui
Pentru ca ne numara clipele.
Ma transform in raze de soare
Si apoi in stropi de ploaie.
Ma transform in tot...
Ceea ce ma inconjoara...

Imagini...

Intind mana si pot atinge gandurile,
Ridic privirea si pot inconjura lumea,
Ma ridic in picioare si vantul ma ia in brate
Si ma duce pana la tine...
Ma saruti si ma faci sa ma pierd.
O raza de soare a intrat in inima ta
Si nu mai vrea sa plece...niciodata...

In colt o lumanare sta aprinsa,
Arde deziluzii si creaza vise,
Iti unduieste trupul si se reflecta in apa.
Zambeste ascuns si stie tot...
Ma joc cu un nor
Ating cerul si ma contopesc cu vantul...
Mi-am lipit aripile de fluture
Si invat din nou sa zbor.
Un ceas imi masoara timpul,
Dar nu mai vreau sa il aud...

Indemnuri

Ma gandesc la tine
Si trupul meu se incalzeste.
Mii de ganduri si dorinte ma inunda
Visez atingerea ta si tresar.
Visez pielea ta si ma cutremur.

Atinge!
Saruta!
Doreste!
Iubeste asa cum stii doar tu!
Iubeste-ma cu dor...si pana la epuizare.

Haide strange-ma in brate
Si nu imi mai da drumul!
Viseaza si crede in mine!
Asterne iubire peste visele mele
Si hai sa le cantam impreuna!
Inchide ochii si lasa-ma...
Sa te iubesc...

Un vis

Un vis a pus stapanire pe tot,
Un vis ma face sa vad lumea in culori.
Cerul vrea sa o ia la goana
Un norisor rosu rade in hohote
Deasupra capului meu.
Un dor nebun da usor din picior,
Aseara ti-am simti bratele in jurul meu
Si buzele pe intreg trupul...
Soarele ma face sa ma topesc.

Danseaza cu mine!
Strange-ma tare la pieptul tau
Si nu ma mai lasa sa plec!

Natura zambeste
Si odata cu ea si eu...
Am aripi sa zbor pana la tine.
Simt ca plutesc
Si 1000 de culori ne invaluie.
Un vis si o raza de cristal,
Un gand si o lacrima in zare
Sunt gata sa plece catre tine.
Un vis..isi asteapta implinirea...

Ganduri de seara

Ganduri nebune imi inunda trupul,
Nori jucausi apar si dispar
Cerul ma tine de mana,
Iar eu incerc sa ajung pana la tine
Dar esti mult prea departe...
Sufletul meu zburda
Pe campul viselor colorate.
Tine in mana un greier
Care parca-mi canta o serenada.
E inspirata din povestea lui...
De viata...

Un tablou galben
Pe un perete galben
Imi spune din nou povestea,
Zambeste sfios prin rama de lemn.,
Imi stie gandurile...
Si acum aranjeaza in ordine iluziile.

Inchide ochii!
Si lasa-ti gandurile sa pluteasca
Pana la mine...
Le iubesc si ti le dau inapoi.

Poveste

Apa clipoceste ...
Spune o poveste pe care o intelege doar ea.
E acolo de ani, dar nu a uitat sa zambeasca.
Un nor imi canta clipa,
Un altul ma ia la dans.
Am flori in par si lacrimi pe obraz...
Un nume sters, o noua iubire
Un fir de iarba, o noua speranta
O clipa pierduta, un zambet castigat.
Inchin... un pahar de vin...

O lacrima de cristal
Imi aduce aminte ca exist
Ca iubesc si zambesc.
Ma intind pe iarba si ma pierd
In marea de vise si ganduri.
O barca tocmai pluteste
Si tine in brate ... cerul.

Ceasul

Un ceas se aude in departare
Imi numara clipele cu rautate
Iar eu ii zambesc.
Trec secunde fara sa le numar,
Cu ganduri colorate
Si ganduri triste...
Trec clipe fara sa le pese,
Peste iubiri nemarginite
Si clipe de tandrete.
Ceasul parca se apropie,
Ma duc sa iubesc
Cat mai este timp...
Ceasul imi spune sa mai stau
Dar eu ii zambesc si ii spun...
Ca ma grabesc...

Un vant placut

Un vant placut ma strange in brate,
Apoi fuge si se imbraca in haine de pianist,
Cu degete de sticla...
Canta dragoste...si parfum...
Canta ganduri de nisip
Si vise implinite...sau sfarmate...

Un vant placut se contopeste
Cu un storp de ploaie,
Tresar impreuna ...
Se-nalta si coboara
Cu mai multe vise.

Un zambet...

Un zambet pe furis,
O lacrima pierduta in zare
Si un gand ce a rasarit rusinat.

M-am cufundat in aripi colorate
Si in vise pline cu miros de vin.
O lumanare arde in trecut
Iar lumina ei ma arde inca...

Haide!

M-am intins pe iarba,
Haide si tu langa mine,
Stange-ma de mana si inchide ochii
Am tras cerul peste noi
Sa ne incalzeasca visele si inimile,
Gandurile si iluzile...

Haide langa mine!
Sa numaram impreuna stelele,
Si sa ne cante luna cantul ei drag.

Haide sa dansam!
Pana piciorele nu vor mai vrea
Sa ne asculte.

Haide paseste odata cu mine
Pe nisipul fierbinte al sufletului tau,
Si sa mergem astfel o viata...
Haide!

Parfum de tei...

Parfum de tei ... amestecat cu ganduri...
In verdele inchis patrund
Si nu mai vreau sa ies...
Ma-ntind pe cer si privesc apusul,
Nisipul se transforma in umbra
Si marea in desert.

Parfum de tei...amestecat cu vise...
un zambet regasit in zare
Si un ceas ce ticaie in departare,
Imi aduc norii in palma
Si soarele in brate.
Noaptea se transforma in crini
Iar ziua in imagini...
Parfum de tei...amestecat cu ganduri...

Vioara

Astazi sunt colorata in galben.
Dorul meu calatoreste
Si odata cu el,
Plutesc pe un curcubeu.
Ma simt nisip
Si ma strecor usor
Printre degetele tale.

Vioara iluziilor
Imi canta gandurile
Intr-o gama gresita.

De ce?

De ce se uita atat de repede toate momentele frumoase? De ce se uita atat de repede toate cuvintele spuse in clipe fericite? De ce se uita atat de repede ca ai iubit din toata fiinta ta?
Stau si privesc inapoi, si imi dau seama ca am fost si sunt cea mai fericita, am iubit asa cum am crezut eu si cum am putut eu, am zambit cat de sincer am putut, am strans mana unui prieten la fel de sincer...am trait clipe frumoase, poate prea frumoase, poate cele mai frumoase.
Am iubit, apoi am uitat si am iubit din nou, si iar am uitat si iar am iubit din nou, acum sunt undeva intre iubire si uitare...oare o sa mai iubesc din nou...? Astept...am o viata inainte...
Recent am auzit " vreau sa fac ceva doar pentru mine" asta m-a pus pe ganduri...ceva doar pentru mine? poate ca ar fi cazul sa incep sa fac ceva doar pentru mine. Cred ca voi incepe cu o iesire la o inghetata, eu si sufletul meu...nu am mai discutat de un veac...parca... Odata am urat singuratatea, eh...lucrurile s-au schimbat, incep sa o iubesc, din nou, imi da posibilitatea sa discut cu mine, cu gandurile mele, cu visele si iluzile mele...sa incerc sa nu uit momentele frumoase pe care le-am petrecut...
De ce uitam atat de repede?
pentru a face loc altor...amintiri...

Pleaca!

Mi-am lasat gandurile
Sa stea la umbra nucului din fata geamului.
Aveau nevoie de o pauza.
Ploaia le-a curatat de noroi,
Cerul le-a imbracat in albastru,
Iar soarele le-a dat un pic de auriu.

O iluzie spulberata a aparut,
De nicaieri...
Furase cateva ganduri
Si a venit sa le aduca inapoi.
-Pleaca!
-Nu mai am nevoie de alte ganduri!
-Nu mai vreau iluzii spulberate!
-Pleaca!

S-a intors plangand si a plecat.
Erau gandurile mele albastre...

Nu ma-ntreba

Nu ma-ntreba de ce bate vantul,
Nu ma-ntreba de ce azi nu e soare,
Nici de ce cerul e suparat,
Si negru...
Nu ma-ntreba de ce lumea e atat de rea,
Nu stiu.

Soarele nu e singur,
Dar lumea asta crede.
Vantul urca si coboara,
Pe un drum doar de el stiut.
Il prinzi in palma pentru o clipa,
Si apoi uiti ca l-ai avut.
Nu ma-ntreba de ce dispare,
Cand nici macar nu l-am vazut.

In gand...

Vantul ma cheama
Sa ma joc cu el.
Norii zburda pe cer
Si rad in hohote.
Un frig ciudat ma invaluie,
Ma strange in brate
Si apoi ma lasa usor...
Amintiri de o viata
Imi trec prin gand
Si ma aduc mai aproape de mine.
Pianul imaginar imi canta
Iubirea in albastru...

Ganduri ratacite

Sensuri si nonsensuri,
Ganduri si imagini se impletesc intr-un tot.
Iluzii aparute de dupa colt,
Idei venite pe neasteptate...
Ochii mi se inchid incet
Am gandurile pline de alte ganduri
Am inima plina de alte inimi,
Am bratele atat de lungi
Incat reusesc sa cuprind lumea.
Am sufletul plin de iubire...
Si trupul plin de dorinta.
Sensuri si nonsensuri,
Imagini in alb si negru...
Ganduri colorate,
Ganduri ratacite.
Am aripi la suflet si idei in albastru...

Sufletul meu uscat se scalda
In marea de lacrimi
Care asteapta furtuna.
Valuri inalte se ridica,
Vor sa ajunga la soare
Si sa ii fure maretia...
Am prins marea in brate
Si nu vreau sa ii mai dau drumul.
Sufletul meu se priveste in oglinda.
S-a speriat...
Era murdar si pin de rani

Iubire

Te privesc si ma pierd in universul tau,
Iti vorbesc si parca esti din ce in ce mai aproape
Te ascult si parca vocea ta imi mangaie sufletul.
Natura din jurul meu ma cunoaste
Cerul imi alina privirea.
Soarele imi mangaie pielea
Nucul din fata geamului tocmai m-a imbratisat...
O pasare imi confirma gandurile
Si mi le spune pe ale ei.
Miroase a iubire.
Pluteste peste tot.
Inchide ochii si simte...
Vantul parca te ridica pana la nori
Ei ma ajuta sa plutesc .
Ma ridica la stele si ma coboara inapoi,
Ma invaluie in ceata si in amintiri.
Ma imbata cu saruturi si iubire
Si ma arunca pe pamant...

Timp...

Un vis a fost...
S-a prabusit in mare
Asemeni unui pesarus
Cu aripile frante.
A rasarit un soare,
Este un soare care nu se plictiseste
Si rasare in fiecare zi,
Timp de o eternitate.
El are tot timpul din lume
Pentru noi insa...
Nu mai este timp pentru iubiri
Nu mai este timp pentru ganduri zapacite
Sau pentru lacrimi infundate.
Nu mai este timp pentru iluzii intretinute
Sau vise marete...
O floare uscata, priveste trist in zare
Amintirile o prind in vraja lor
Si nu stie cum sa scape...
Ma roaga din priviri sa o ajut
Dar ma fac ca nu observ.
Priveste soarele care altadata
Ii incalzea iubirea
Iar vantul care o mangaia.
Avea atingerea unui zeu in devenire.
Un tablou galben pe un perete galben
Si-a trait clipa,iar acum asteapta...
Poate o alta clipa.

Iluzii

S-a lasat amagitoarea noapte
Cuprinsa de un intuneric ametitor
SI rece...
Se joaca si luna
Imi mangaie chipul,
Sperand sa isi alunge singuratatea.
E trista de veacuri...desi lumineaza.
E ca un zambet
Ce ascunde sute de lacrimi
Si o inima trista...
Visez in tacere, creez ganduri
Si astern soapte.
As vrea sa ascult, dar nu inteleg tacerea
As vrea sa uit, dar nu stiu ce.
Priveste-ma in noapte
Si iubeste-ma in soapta.
Am aripile frante.
Alunga-mi amarul si uita de lume...
Iubeste, alinta, priveste
Doreste in gand si cauta-ma in vis.
Soarele imi acopera privirea
Si imi pastreaza secretul.
Tace si ii canta unei flori...
Un fluture rosu imi fura iluziile
Si imi aduce parfum .

O urma de parfum

Sunt momente in care lumea pare atat de mica
Sunt clipe care par o vesnicie,
Si ore care par secunde.
Sunt imagini pe care nu le uiti,
Sunt iubiri care se consuma,
Si care se pierd in uitare.
Ai vrea sa fugi
Insa ceva te retine si iti spune sa taci.
Sunt dimineti in care camera mea
Pare atat de mica, incat ma sufoc.
Sunt momente in care
As vrea sa te tin in brate,
Dar te evapori inainte ca gandul meu
Sa prinda aripi...
Sunt dimineti in care as vrea sa ma trezesc
Aproape de inima ta.
Sunt cuvinte care uita unde se termina realitatea
Si viata continua in ceata.
Trezirea este brusca si dureroasa.
Sunt iluzii care par reale,
Si traiesti inbratisand o urma de parfun...

O lacrima

O lacrima se scurge usor...
Incerc sa o sterg insa apare din nou,
O lacrima ... pentru mine,
Una pentru tine, si pentru ochii tai.
O alta, pentru omul care trece,
Pe cealalta parte de drum
Pe drumul lui...
O lacrima pentru prima privire,
Pentru prima strangere de mana,
Pentru prima imbratisare
Si pentru primul "te iubesc!"
O lacrima...pentru ziua de azi
Si cea de maine.
O alta pentru tigara pe care ai fumat-o,
Pentru noaptea neagra,
Ce tocmai s-a lasat...
O lacrima pentru florile albe,
Care s-au uscat pentru mine.
Una pentru luna care imi zambeste sfios
Si pentru soarele care ma va mangaia
Maine...din nou...
O lacrima pentru lumea intreaga,
O lacrima, pe-o floare albastra...

Te privesc

Te privesc acum...
Printre miile de maini subtiate.
Crengile parca s-au transformat in franghii,
Sunt inca uscate, dar vor prinde viata...
Te privesc acum, cat inca mi se mai permite.
Ai ochii veseli si zambet colorat,
Ai bujori in obraji si radiezi ecou.
Te privesc...
Esti o pata de lumina pe un cer de noapte,
Secundele se scurg senin,
Zambetul tau ma duce catre zori,
Iar ochii tai imi jura credinta,
Ai vrea sa ma atingi dar esti mult prea sus,
Visele mele se inalta catre tine,
Si te ating,iar tu zambesti...
Am facut un balon de vise
Si l-am umplut cu cele mai frumoase ganduri
Cu cele mai frumoase clipe,
Cu cele mai zapacite secrete.
Te privesc printre miile de crengi,
Inca uscate dar parca dornice de viata...
Te privesc de pe geamul meu,
Si te rog sa vii si maine seara,
La aceasi ora...si in acelasi loc
Poate cu un zambet mai mare.
O sa iti spun ca te iubesc
Soptit ...si la ureche...

E luna mea...si imi zambeste...

Cateva raze de soare

Cateva raze de soare
Si un zambet pe buzele tale.

Am impletit o coronita de papadii,
E ca si cum mi-as fi impletit copilaria,
Visele mele toate,
Gandurile si iluzile de primavara.
O floare galbena mi-a prins iubirea,
O papadie imi stie visele...
Cateva raze de soare,
Imi lumineaza chipul,
Si ma fac sa te iubesc.
Firicele de iarba verde
Imi gadila mana,
Le privesc si ma bucur ...
Cateva raze de soare ,
Imi lumineaza viata
Si imi arata drumul catre tine.
Imi zambesc ...
Si apoi ma invaluie
Cu parfum de primavara,
Cu parfumul tau...

Eram eu...

Nu mai cred in nimic,
Nu mai vreau sa cred.
O lupta inutila cu sufletul meu
Secunde scurse degeaba,
Ganduri pierdute in zare
Si colorate in negru...
Ma pierd in intuneric
Si vreau sa raman acolo.

Sunt singura...
Si asa vreau sa raman,
Lumea nu pierde nimic
Si nu regaseste nimic...
Ma pierd intr-un nimic
Si ma transform in el.
Drumul catre nicaieri
Se va opri aici...
O floare uscata
Ti-a cazut la picioare...
Erau visele mele,
Eram eu...
Ai calcat cu piciorul tau
Si totul s-a transformat
In nimic...

Lasati-ma cu supararea mea

Afara soarele straluceste, e acea vreme de primavara pe care majoritatea oamenilor o adora, desi poate nu stiu asta, e acea zi in care ai putea sa te plimbi la nesfarsit...poate la un moment dat voi face si eu asta...cine stie...pe malul marii m-as plimba acum, eu cu supararea mea, cu singuratatea mea, cu gandurile mele...eu...
Azi m-am trezit asa...cu un sentiment de singuratatea, cu o suparare care ma apasa dar nu stiu de ce...
Nu vreau sa vorbesc cu nimeni...doar cu mine...
Incerc sa inteleg tot ce se intampla in jurul meu, incerc sa inteleg persoanele care ma inconjoara , dar nu resuesc, e atat de greu sa sti ce vor cu adevarat, cand nu sti nici macar ce vrei tu...
E una din acele zile in care cuvintele mi se par de prisos, e una din acele zile in care la un moment dat simiti nevoia ca cineva sa te tina in brate...sa nu zica nimic, doar sa te tina strans in brate...daca nu se intampla asta la momentul potrivit, dupa aceea ,nu mai vrei decat sa fugi si singurul loc, unde poti sa fugi, sunt bratele triste si ramolite ale singuratatii...
Asta am facut si eu acum...
Privesc pe geam, si parca imi privesc sufletul, imi privesc copilaria, adolescenta, privesc zilele fericite si zilele mai triste, privesc oamenii care au trecut prin viata mea si apoi au disparut , fara sa zica nimic, privesc oamenii care inca au mai ramas dar cine stie pentru cat timp, privesc...ma privesc pe mine si nu ma recunosc, ma privesc pe mine si parca as privi un om strain, incerc sa vad dincolo de fereastra, dar nu reusesc.
Azi...lasati-ma cu supararea mea...
Asa cum eu nu inteleg pe nimeni, nimeni nu ma intelege pe mine, asa cum eu nu stiu nimic despre nimeni, nimeni nu stie nimic despre mine...

"Ce mai faci?"
"Uite, stau de vorba cu mine...stau de vorba cu supararea mea, cu singuratatea mea...ne-am intalnit la un ceai..."
"Pot sa vin si eu? In mine poti avea incredere."
" Nu e vorba de incredere, nu e vorba de tine, e vorba de mine...Cum spunea Paulo Coelho -Problema mea, sunt eu insumi-"

Azi...lasati-ma cu supararea mea....

Ganduri de nisip

Ganduri de nisip
Si idei in valurile marii...
Ganduri de nisip care dispar printre degete.
Soarele vorbeste cu marea
Si ii incalzeste sufletul.
Ganduri de nisip fierbinti,
Care se racorec in albastrul etern.
Ganduri de nisip in pumnul tau
Incerci sa le pastrezi,
Dar ti se scurg incet...
Incerci sa le prinzi dar se pierd in valuri,
Gandurile de nisip si florile albe
O iluzie de primavara ,
Si sarutul tau nebun...
Ganduri de nisip...se pierd
Si revin mai fierbinti...
Pielea mea ramane calda,
In bratele tale, tu ma framanti
Si-mi spui ca ma iubesti.
Te cred.

O clipa

O zi in alb si negru,
O zi in mii de culori.
O zi in nuante de gri,
O zi in roz...
O zi printre nori,
O alta la mii de metri sub pamant.
Un minut in rai,
O ora in iad...
O zi inconjurat de mii de suflete
O zi singur pe pamant.
O parte a vietii in care esti tu
O parte in care porti o masca...
O viata eu...
O viata singuratatea mea
O clipa dragoste ,
Si o eternitate ura...

Ma pierd...

In albul florilor de pe masa,
in mirosul de primavara,
In vantul care parca ma mangaie.
Am impresia ca stie fiecare gand al meu...
Ma pierd in mirosul florilor
Atat de patrunzator.
Ma pierd in dragostea mea
Si a ta...a noastra...
Dragoste de primavara.
Ma pierd cu gandul in idei
Si-mi uit fantezia...
Ma pierd in razele soarelui
Si in albastrul cerului,
Ma pierd in amintiri,
Acelasi soare de anul trecut...
Ma pierd ...intr-un tot...

Zi grea azi...

Exista momente in viata cand iti vine pur si simplu sa iti iei lumea in cap si sa pleci...cat mai departe de tot si de toti...momente care trec, vin altele si acestea vor fi uitate...
Zi grea azi...parca nu imi gasesc locul...as vrea sa plec dar nu stiu unde, as vrea sa fug, dar nu stiu cum, as vrea sa ma ascund dar lumea e prea mica si tot as fi gasita sau cel putin observata de cineva...
Ceaiul este fierbinte ...astept sa se raceasca , dar parca imi face in ciuda si se lasa asteptat... imi aduce aminte de acel ceai pe care l-am baut in prima zi din acest an, in cana mea de craciun...acum nici cana nu mai este aceasi , nici ceaiul, nici camera, nici macar eu nu mai sunt la fel...poate doar infatisare mai e asemanatoare...
"ce mai faci?" asa scrie pe cana mea, pe cana din care astept sa beau o gura de ceai, care sper sa imi aduca putina liniste...
Intrebarea imi aduce in minte automat si raspunsul "bine"...nici mai mult nici mai putin...doar "bine"...desi e sec si fara nici un sens, este uneori atat de util si atat de bine poate masca unele lucruri incat pana si eu am fost surprinsa de cat de bun este in unele momente si de cate explicatii te poate scapa...
Am milioane de ganduri acum, impatite in alte milioane de bucati si nu reusesc sa le pun cap la cap, reusesc sa le potrivesc pentru cateva secunde dupa care totul se duce dracului...parca acea potrivire nu ar fi existat niciodata...
Zi grea azi...trupul va inceta sa ma mai asculte, parca e amortit si ar vrea sa planga, dar cu toate astea inca zambeste...

O seara buna...Iuly...

Scene

Luminita verde imi atrage privirea
Imi vad parca cerul intreg
Scene pictate pe nori,
Scene in culori ...
Vise si iluzii desenate
Cu degetul tremurand...
Privesc luminita si parca ma pierd,
Vreau lumea intreaga sa dispara
Si sa ramanem doar noi.
Scene cu vise pierdute
Scene cu iubiri neimplinite,
Si nori care tremura de dor.
Noaptea in care te-am visat,
Si primul tau sarut,
Scene cu mine,
Scene cu tine
Scene transformate in trandafiri.
Culori tranformate in ganduri
Si randuri transformate in amintiri...
Un galben ma invaluie
Si ma strange usor in brate,
Un fluture care duce in spate...o viata.

Sufletul meu, are un gand nebun

Un ingeras sta ganditor,
Asculta pianul lui imaginar
Afara vantul isi face de cap,
Vrea sa prinda totul din zbor...
Pomul din fata geamului
Isi intinde crengile catre mine
Parca vor sa ma prinda...
Sufletul meu,
Are acum un gand,
Un gand nebun si...ciudat
Vreau sa te iubesc
Vreau sa te fac sa ma iubesti,
Vreau sa inchid ochii
Si sa iti simt pielea moale...

Sufletul meu,
Are un gand nebun
Sopteste-mi...iubirea ta.

Un dor nebun

Dor de mine...
Dor nebun de mine...
Dor de casa cu pereti verzi,
Dor de scarile pe care imi pierdeam serile,
Si imi faceam vise,
Florile care abia asteptau sa le vorbesc,
Catelul care dadea jucaus din coada
Poarta aceea din lemn...uitata parca,
Strada neasfaltata pe care m-am sarutat
Pentru prima oara,
Si am trait prima iubire.
Banca aceea, atat de aproape de luna.
Apa pe care inca o aud
Si fantana cu apa rece pentru trecatori...

Tabloul galben pe un perete galben
Parca mi-a citit gandurile
Imi vad acolo intreaga viata,
Ma vad pe mine
Si mie dor...
Un dor nebun de tot.

M-am trezit de dimineata
Cu un dor nebun ...

O parte...

O parte din mine s-a nascut,
O parte a murit,
O parte a fost uitata
Si acum e plina de praf...
O alta parte din mine a inviat
Si alta este in moarte clinica
O parte este colorata
Alta este neagra complet.
O parte a devenit buna
Iar una este cea mai egoista.
O parte imi spune sa iubesc
Cealalta sa urasc.
O parte imi spune ca imi dau sufletul
Alta imi face gandurile albe...
Iar eu o sa le pictez in culori...

Te rog...

Iubeste-ma!!!
Iubeste-ma asa cum sti tu
Si nu ma lasa sa ma transform in vis
Nu ma lasa sa ma evapor ca un nor
Iubeste-ma!
Vreau sa te simt cu totul,
Vreau sa ma iubesti pana dimineata
Si apoi sa o iei de la capat...

Iubeste-ma si nu ma lasa...
Doar tu poti sa ma faci sa simt
Ca viata mai e si buna,
Doar tu poti sa ma faci sa simt
Ca lumea nu e intotdeuna rea,
Doar tu poti sa imi dai o stea
Atunci cand nu mai am lumina.

Iubeste-ma ...

Imagine II

O privire pe furis, un zambet cald,
O floare albastra cu tulpina rosie,
Un gand necurat si unul jucaus,
O mangaiere in vis
Si un sarut pe buzele reci.
O floare primita in dar
O haina aruncata la intamplare,
Un gand pierdut pe covor...

Tabloul de pe tavan
Parca ma priveste...
Mana ta pe trupul meu,
Ochii tai care ma dezbraca
Si trupul tau care ma doreste .

Te iubesc.
Nu e nevoie de nici un cuvat in plus...

Ganduri jucause

O steluta albastra sta si ma priveste,
Ar vrea parca sa spuna ceva
Dar se multumeste sa priveasca.
Gandurile mele s-au trezit
Cu un chef nebun de joaca.
Perindau prin camera cu pereti galbeni
Si parca vroiau sa iasa afara,
Soarele meu zambeste pe cer
Si parca ii aud chemarea.
Ma cheama la un ceai.
Gandurile mele jucause
Se invart in cerc...
Mi-am trimis gandurile la tine
Sa faca dragoste cu ale tale
Sa te mangaie asa cum stiu doar eu
Sa te sarute pana la epuizare
Si sa iti sopteasca
Te iubesc!
Mi-am trimis visele la tine ...
Sa prinda aripi...aripi colorate
Ti-am dat un sarut...
Te rog sa mi-l dai inapoi.

Dragoste si masti

Sunt inconjurata de masti,
Care mai de care mai colorate,
Mai frumoasa sau nu...
M-am trezit in mijlocul lor
Si nu reusesc sa scap...
Inchid ochii si visez.

Un trandafir plange
A facut dragoste cu luna
Si acum s-a indragostit de ea.
E aproape ofilit...
Si plange impreuna cu mine
Pianul imaginar ne acompaniaza
Iar norii ne simt lacrimile
Si s-au adunat langa noi
Sa ne incalzeasca ...

Fac parte din tine
Dar tu nu iti dai seama
Vocea ta ma duce catre un nou vis
Inchide ochii...
Si ...fa dragoste cu mine...

Tabloul

Privea prin tabloul din fata mea
Si vedeam cum amintiri cad si ma lovesc
Ploua...dar pentru mine nu cu stropi.
Se transformau cand in ganduri
Cand in amintiri...
Pana si vremea imi simtea starea
Lasam in urma amintiri
Am incercat sa le dau foc
Dar erau ude de la lacrimi
Si nu au vrut sa arda.
Drumul meu pare uneori
Imposibil de urmat
Am amintiri pentru o viata de acum
Si inca mai strang...
Loc mai este suficient in tablou
Tabloul galben pe un perete galben

"Acasa"

Drumul care altadata ducea acasa, acum ducea catre ...o casa, oarecare. Aveam acolo amintiri multe. Pentru cateva ore am simtit ca timpul s-a oprit in loc si eram din nou in liceu...din nou ma intorceam intr-un loc pe care eram obligata sa il numesc "casa"...Cand am intrat acum...parea totul atat de strain, casa aceea in care am invatat sa traiesc si care mi-a dat mai multe lecti decat aveam nevoie... O uram parca...si totusi o iubeam, pentru ca m-a invatat sa fiu eu, si m-a facut ceea ce sunt acum.
Lucrurile au decurs la fel ca si acum cativa ani, nimic nu era schimbat...in afara de mine, pana si persoana,care era pe acel fotoliu atat de binecunoscut, era la fel, aceleasi cuvinte, gesturi, idei...Aceea persoana care m-a facut sa urasc alcoolul si la persoanele in stare de ebrietate...cred ca ar trebui totusi sa ii multumesc.
La un moment dat am simtit ca ma sufoc si trebuia sa ies, totul parea atat de mic in jurul mu si parca toate lucrurile ma strigau.
Intr-un final am plecat...mai degraba am fugit, lasand in urma tot, chiar si acele amintiri de care la un moment dat imi era dor.Drumul care altadata ducea acasa,acum duce ...hmm...nu stiu unde duce , dar spre acasa cu siguranta nu...
Am fost azi in in casa unde candva insemnam totul, azi nu mai insemnam nimic, sau poate insemnam dar nu acel tot de atunci...Erau aceeasi ochi dar care ma priveau altfel, Privirea aceea de la inceput de drum...doar ca acum nu va exista un alt inceput de drum...ci doar o continuare a celui pe care l-am ales cu ceva timp in urma, care duce...nicaieri...
Am ras, am plans, am injurat, am certat, am urat si am iubit, am negat si am afirmat...toate intr-o singura zi...acum ziua se termina...abia astept sa vad ce aduce ziua de maine...

Fara titlu

Uneori am impresia ca toate gandurile mele colorate sunt inutile, se pare ca in ultima perioada gandurile mi-au ocupat tot spatiul meu...
Ganduri ganduri si iar ganduri, unele bune altele rele...unele fondate altele nu...
Mi s-a spus azi sa imi spal gandurile...oare am reusit??? Erau si negre...aproape toate...cred...
Uff...nu mai sunt sigura de nimic, parca totul se schimba mult prea repede si eu nu apuc sa tin pasul.
Oameni, ganduri, idei, vise, opinii, chiar si sentimente, prietenii, legaturi...totul se schimba cu o rapiditate incredibila...uneori mi-e frica sa am incredere, sau sa cred, pentru ca acum cred cu toata forta si peste ceva timp ceea ce am crezut eu se dovedeste a fi doar ...un mare nimic...
Te iubesc. Uneori am impresia ca nu stiu semnificatia acestor cuvinte, uneori ma gandesc cat la suta din ce simtim exprima, uneori ma gandesc daca isi au rostul...uneori caut raspunsuri la toate intrebarile mele, alteori renunt la a mai cauta ...

Trenul goneste...

Trec pe langa oameni

Si imi dau seama ca totul este efemer,

Pluteste o atmosfera ciudata

Dar totusi este bine...

Trenul parca fuge

Nu stiu dupa ce...

Pentru ca eu am timp

Si as vrea ca timpul sa se opreasca

Privesc in departare pe geam

Si lumea intreaga pare atat de departe...

Sunt eu si gandurile mele,

Restul totul pare atat de departe

Incat oamenilor le-ar trebui o vesnicie

Sa ajunga la mine...

Undeva departe cerul se imbina cu dealurile

Conturul se vede clar, dar parca totusi in ceata.

Trenul goneste...

Simt ganduri care parca raman in urma

Vreau sa le iau cu mine,

Dar ele se pierd ca un fum...

Le caut cu mana

Dar nu mai gasesc nimic

Doar o racoare care imi trece prin oase.

Trenul goneste...

Visele se formeaza ca si nori,

Si se risipesc la fel de repede.

Iubirea ramane, se tine de mine ca un scai

Ma tin si eu de ea...

E viata mea, si daca ea s-ar risipi

As face si eu la fel.

Trenul goneste...

Si lasa in urma trecutul...

Sunt ...gandurile mele

Sunt cerul pe care stelele incep sa apara,
Sunt luna care te iubeste atat de mult
Sunt roua de pe trandafir intr-o zi de primavara
Sunt sarutul de dimineata, cu ochii inchisi...
Sunt gandurile pe care le am
Dimineata si seara si ...tot timpul...
Sunt eu...doar eu...si gandurile mele.
Ma pierd in ganduri si incerc sa gasesc iesirea
Reusesc pentru cateva secunde
Dupa care ma pierd din nou
In ganduri...
Gandurile mele, de data asta fara aripi albe
Gandurile mele colorate si ironice ...cateodata
Gandurile mele care pleaca si se intorc
Fara ca macar sa intrebe...
Sarutul tau mi-a lasat pe buze
Atingerea trandafirului cu roua pe el...
Stropii au ramas sa imi vegheze buzele.
Te iubesc.
Gandurile incep sa evadeze in nestire
Merg pe un drum catre o eternitate
Pentru ca nu mai stiu sa zboare
Dar au invatat sa mearga incet

Fara sa fuga de iluzii...

Ganduri si iar ganduri...

Un drum lung se asterne in fata ...nu stiu unde duce...poate ca nicaieri sau poate ca duce undeva, acolo unde trebuie sa duca ...
Merg pe un drum imaginar,astept obstacole si astept reactii, astept sa ma cunosc mai bine pe mine si pe cei din jur...astep ...ce nu ma intrebati pentru ca nu stiu nici eu..
Ascult cum canta pianul meu imaginar, care nu se va oprii niciodata, va canta in fundal trebuie doar sa vreau sa il ascult...muzica lui e lina si ma lasa sa plutesc alaturi de visele mele si de gandurile mele, ajung acum sa imi ating visele cu mana...dar apoi se transforma in nori si ceata...
Pianul meu ma face sa plutesc inca o data si sa imi vad lumea de sus...acolo jos am intalnit de toate, am intalnit oameni buni si oameni rai , am inatalnit oameni de tot felul ...o categorie anume nu am descoperit mai am multe de invatat, dar toate la timpul lor...dupa cum se spune cu rabdarea treci marea...rabdare, rabdare, rabdare...Dar de unde atata rabdare ???
Cu toti cred ca avem momente in care simtim ca rabdarea noastra a trecut de orice limite...parerea noastra din momentul respectiv, pentru ca de fiecare data descoperim ca se poate si mai mult...
Pianul se aude in fundal...e melodia mea preferata, il ascult si gandurile mele impreuna cu visele danseaza din nou...iluzile stau si privesc si asteapta momentul potrivit sa se bage si ele in dans...
Merg pe un drum si nu stiu unde voi ajunge, insa pianul ma acompaniaza...este cu mine si imi va tine de urat. Vreau sa cred ca il voi auzii pentru o eternitate de acum, vreau sa cred ca va canta numai melodiile pe care eu le vreau...
Pianul meu si un trandafir uitat langa un pahar cu apa...