Am gasit asta, la postari nefinalizate...era trista atunci cand am scris-o, asta fiind in data de 11.02.09...sa nu ma intrebati d c nu am postat-o atunci pentru ca nici macar eu nu stiu.... ;)
E liniste si pustiu....singurul lucru pe care il vreau acum...este sa mor...nu i-ar pasa nimanui...nici macar mie...
Inot intr-o lume in care fiecare stie sa critice...am auzit din nou cuvintele "nu te-ai ridicat la nivelul asteptarilor mele"si intr-o secunda am trait toata viata mea de pana acum, o existenta in care nu am reusit sa fac nimic...iar apoi am cazut in intuneric, am cazut in locul de unde credeam ca ai reusit sa ma scoti...sunt din nou acolo si ma scurg incet cu fiecare secunda care trece...
Indiferent cat de mult m-as stradui sa fac ceva bun, nu reusesc decat sa fac rau, sa merg inapoi in loc sa merg inainte, nu reusesc decat sa ma dezamagesc si mai mult pe mine si pe cei din jurul meu...asta am facut tot timpul de cand ma stiu...
De fiecare data cand as fi avut nevoie de o vorba buna am primit un sut in fund...dupa cum se spune este un pas inainte...poate ca da...poate ca nu...
In acest moment nici macar camera mea nu ma mai suporta, toata lumea acum ...e departe...
As vrea sa ma transform intr-un strop de ploaie sau in una dintre lacrimile mele ...pana dimineata as fi uscata si nimeni nu si-ar mai aminti ca am existat.
Pe mine nu m-ai dezamagit niciodata, pentru mine tot ceea ce faci e bine, la nivelul asteptarilor mele te=ai ridicat din momentul in care ne-am cunoscut, pentru mine tot ceea ce faci faci bine. si faci asta zilnic, in continuu.
RăspundețiȘtergerePentru mine, tu esti speciala, deosebita...si nu mai gasesc cuvinte si modalitati sa-ti spun asta.
Fa ceea ce simti tu, si nu uita ca cel mai important nu e sa te ridici la nivelul asteptarilor altora, ci la nivelul asteptarilor tale. Si o faci, inconstient.
Fii in continuare tu, vei avea cele mai frumoase amintiri....