N-am mai scris de o vesnicie parca, timpul a trecut fara sa-mi spuna... a trecut in liniste asa cum face de obicei...
am revenit la timp...fac ce fac si cel putin o data pe zi ma gandesc la timp si la cat de repede trece...
As vrea sa pot sa il opresc in loc, cel putin pentru o zi, sa vad cum ar fi o zi in care sa nu existe timp, o zi in care timpul sa nu conteze...
Da stiu, o sa imi spune-ti ca nu se poate asa ceva, ca ar fi plictisitor sa prelungesti clipele sau mai stiu eu ce.... dar totusi cred ca fiecare dintre noi isi doreste asta la un moment dat...
Mi-e dor de copilaria mea , mi-e dor de anii in care nu aveam nici o grija decat sa ma joc...mi-e dor de zilele in care asteptam sa ma cheme mama in casa ..eu ii spunea ca mai stau ...si asta se prelungea pana mai tarziu...eram fericita desi atunci cad ajungeam in casa imi luam bine meritata cearta. ;)
Mi-e dor si de anii de liceu... asa cum au fost ei , cu bune si rele, am invatat din toate si fiecare persoana a lasat ceva la mine, o particica fie ea cat de mica...
Si amintindu-mi de o reclama binecunoscuta... "sunt toti oamenii pe care i-am cunoscut"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu