luni, 12 octombrie 2009

Imagine trista

Ma-nghesui intr-o lacrima
Si parca nu mai pot sa respir,
Imi doresc o mare intrega
Ca sa ma pierd pe fundul ei.
In tacere si intuneric sa ma afund.
Sufletul e si el ingramadit
Intr-un glob de sticla...
Tace si priveste.
Ar vrea sa se arunce in gol
Dar ii este mult prea frica.
Gandurile le-am lasat
In buzunarul stang.
Am uitat ... era rupt...

3 comentarii:

  1. gandurile-s doar
    picaturi de apa
    unite de praf -
    dupa perdeaua norilor
    soarele face cu ochiul.

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte frumoase aceste cuvinte ele releva tristetea care invaluie orice persoana si il face sclavul ei spun toate acestea pt k akm trek prin aceasta perioada a singuratatii a nesigurantei a intunericului care in fiecare zi este prezent care mi_a taiat aripile de aceea nu mai pot visa si simt k raman doar o umbra!!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. la komentariul in care spuneam de umbra vreau sa mai adaug urmatoarele: incercati sa apreciati pa cineva cat timp il aveti alaturi caci dupa aceia este aproape imposibil sa mai recuperati persoana iubita chiar & dupa moarte... yssa_skumpykk :((:((:((:((:((:((

    RăspundețiȘtergere