As vrea...sa schimb lumea

Sa crezi in oameni, pana la urma nu este chiar atat de rau, sau mai bine zis sunt momente in care sa crezi in cineva iti da un sentiment chiar placut, un sentiment de siguranta, un sentiment de liniste. Sunt insa si momente in care faptul ca ai crezut in cineva nu iti da tocmai sentimentele enumerate mai sus, ci din contra te face sa te simti ca ultimul om de pe lume... Stateam azi si priveam afara...de la biroul meu cu multe lucruri imprastiate...imi doream sa alerg afara, sa strig in gura mare toate cate am pe suflet, sa strig ca viata nu este corecta si sa incerc sa ma razvratesc cu lumea toata, sa le spun ca nu avem nici o sansa sa reusim sa traim intr-o tara mai buna daca nu facem ceva chiar acum, chiar aici. Lumea vine, iti zambeste frumos si apoi se intoarce cu spatele si cine mai stie care sunt gandurile lor. As vrea o lume in care nimeni sa nu-si poata ascunde gandurile, sa spuna verde in fata tot ce gandeste. Ar fi bine, intr-un fel...rau in altul... Nu sunt in masura sa judec pe nimeni, nici macar pe mine insumi...dar nu inteleg de ce lucrurile trebuie sa fie nedrepte? De ce permitem sa fie asa? De ce ne complacem la o viata asa? Cei care se simt nedreptatiti tac si nu zic nimic in speranta ca poate va mai aparea o noua sansa pentru ei, cei care sunt persoanele privilegiate, tac si nu spun nimic, ba chiar iti mai si zambeste asa...de sus...sa nu cumva sa uiti pe cine privesti. Mi-am imaginat de multe ori ca lumea se va schimba, ca totul va decurge mai bine, ca generatiile care vin vor fi mai bune, mai inteligente, mai...mai..mai...decat am fost noi. As vrea sa schimb lumea...stiu ca voi reusi...dar de asemenea si lumea va ajunge sa ma schimbe pe mine...