marți, 27 aprilie 2010

Aiurea...

Din amalgamul de ganduri care ma copleseste mai reusesc sa zmulg unele franturi pe care uneori ulterior le dau aripi...
Oamenii par a fi bagati in priza, mergi pe strada si te trezesti zambind pentru ca ti-ai amintit ceva, te opresti putin din drumul tau si te intrebi daca tu esti cel care paseste mai departe, iti amintesti momentele grele si te intrebi cum ai reusit sa treci peste ele.
Te gandesti la momentele fericite si iti este ciuda pe tine ca nu iti amintesti fiecare detaliu.
Imi dau seama ca dorim sa cunoastem insa ne este frica sa ne dezvaluim pe noi,ne este team de ce ar putea sa spuna cineva in momentul in care ajunge sa ne cunoasca mai bine. Spun asta pentru ca si mie imi este la fel.
Imi doresc atat de mult sa cunosc insa atunci cand vine vorba ca eu sa ma dezvalui imi este teama. Mi-e teama ca aceea persoana sa nu cumva sa plece dupa aceea tocmai pentru ca nu ii place ceea ce "vede"...sau va incerca sa ma schimbe cumva...
Afara totul pare inlemnit, parca imi este si frica fac o miscare mai brusca, sa nu cumva sa trezesc universul din somnul lui dulce. Am facut o schimbare aici pe b;log si ma gandeam sa imi fac si in camera, poate sa imi mut patul ... numai ca nu stiu in care colt al camerei. O sa las asta pe altadata.

La Tv canta o melodie care te face sa te ridici de pe scaun si sa incepi sa dansezi, asa ca inviorare de dimineata, mi-am dat seama ca uneori oamenii sunt rai tocmai pentru ca le este atat de frica de propriile ganduri, de propriile actiuni, de propriile sentimente, se ascund in spatele unei rautati menite sa indeparteze pe toata lumea sau menite sa raneasca pe cei din jur tocmai din cauza aceste frici interiore. ma intreb cum ar fi lumea daca am reusii sa scapam de temeri, de frici si complexe?

Inchid ochii si ma gandesc ...incerc sa descopar cat mai multe insa imi este teama sa nu fac un pas gresit si totul sa se darame...dar banuiesc ca undeva exista un echilibru...

E vreme de stat in parc pe banca pana uit de mine si imi uit si gandurile...e vreme de zambete si si flori parfumate...e vremea sa uitam de tot si sa ne bucuram de noi si atat...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu