sâmbătă, 10 ianuarie 2009

A secat...Marea mea a secat...

Am avut un vis ciudat...eram intro padure...intr-o toamna tarzie, pentru ca frunze nu mai era in copaci, doar crengile care pareau niste maini gigantice, parca prindeau viata , atunci cand treceam pe langa ele...incercau sa ma prinda, dar nu reuseau...
Am ajuns intr-un cimitir...nu erau cruci , ci doar pietre mari...am vrut sa vad ce scrie pe ele...erau visele mele...visele pe care le-am avut toata viata mea, si pe care singura le-am ingropat. Adanc.Am incercat sa dezgrop unul, dar nu am reusit...nu mai ramasese nimic din el...
Am trecut la urmatotul, apoi la urmatorul...dar nimic...
In final, cand am vrut sa renunt, am descoperit ceva, era o cutie . Mica. Am luat-o, am sters-o de praf, de pamant. aveam emotii sa o deschid, am stat asa , privind-o mult timp...
Am inceput sa plang, lacrimile mele parca ardeau...
Am deschis incet cutia...dar nu era nimic.Cutia era goala.
Am inceput sa caut prin pamantul rece si cleios...nu am gasit nimic...
Pe piatra nu era scris nimic, o speranta a inceput sa apara, mai aveam un vis care nu a murit...un vis care a devenit viata mea...marea in care inot de ceva vreme...TU



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu