Cred ca o viata intreaga de acum in colo voi incerca sa descopar oamenii, sa-i inteleg mai bine, sa ma pot apropia de sufletele lor... sa pot...macar pentru o secunda sa ii fac sa simta fericirea din sufletul meu si sa zambeasca, sa zambeasca sincer... Sa priveasca in oglinda si sa vada dincolo de aparente... la sufletul lor care asteapta in liniste sa fie bagat in seama.
Ma gandeam asta...pentru a nu stiu cata oare... ca toti oameni raspund la intrebarea "Ce mai faci?" cu "Bine!"...chiar daca nu fac bine, sau chiar daca, poate, fac extraordinar de bine.
"Bine!"...
Am auzit atat de mult acest cuvant incat a inceput sa ma irite...uneori nici nu mai are rost sa adresezi intrebarea...primesti raspunsul ...acelasi de fiecare data...si pe acelasi ton sec, dupa care urmeaza cateva secunde de pauza in care fiecare mediteaza la intrebare si respectiv la raspuns... secunde care par imense...
Ma gandesc, oare cati oameni dau importanta acestei intrebari, oare cati o spun din suflet, din dorinta de a primii intradevar un raspuns sincer...sau, la cati a devenit un fel de tic verbal...
De cate ori cineva intrebata "ce mai faci?" imi vin in minte o gramada de lucruri pe care le-am facut, tot ce am invatat , tot ce am trait...toate sentimentele care m-au incercat in ultima perioada si care sunt noi si inuman de placute... dar cu toate astea, si eu ca si fiecare, ma rezum la..."Bine!" acelasi "Bine!" sec...nimeni nu stie la ce ma gandesc, la cate am cunoscut...
viata e un lung sir de experiente, un sir din care putem iesi mai bogati sau mai saraci, dar mereu mai inteligenti. cel putin asa sper...
RăspundețiȘtergere